Mănăstirea Dochiaru

Fondatorul acestei mânăstirii a fost cuviosul Eftimie prietenul Sf. Atanasie cel Mare (1070).

Arhanghelul Mihail a descoperit unui tânăr o comoară pe metocul acestei mânăstiri. Tânărul acela a spus Egumenului ce i se arătase, iar Egumenul, a trimis împreună cu tânărul încă alti doi ucenici, ca să descopere comoara si s-o aducă la mânăstire. Cei doi însă au socotit că ar fi bine să le rămână lor comoara si asa au legat o piatră mare de grumazul tânărului aceluia si l-au azvârlit în mare. Apoi au luat comoara si, ascunzând-o, au spus către Egumenul mânăstirii că n-au găsit nimic, iar pe tânărul acela nu stie ce s-a făcut, că au fugit fără să-l fi văzut.

Pe când însă tânărul era în fundul mării si îsi pierduse simtirea, i s-a arătat aievea doi tineri strălucitori la fată: erau Arhanghelul Mihail, si Ingerul păzitor al tânărului, iar cel din urmă a zis către Arhanghel: Dacă tu binevoiesti, Arhanghele, scapă pe acest tânăr nevinovat. Tânărul ud cum era, si cu piatra de gât s-a pomenit deodată în mijlocul Bisericii Dochiarului unde a povestit Egumenului ce i s-a întâmplat. Astfel ucigasii au fost descoperiti, si siliti au adus comoara, cu care s-a zidit mânăstirea dându-i numele de Sf. Voievozi. Iar piatra care a fost legată de gâtul tânărului se păstrează si astăzi zidită în M-tire.

Mânăstirea mai are si o icoană făcătoare de minuni, care se numeste; �Grabnică, Ajutătoare” în fata căreia ard 4 candele mari de aur trimise din Rusia. In interior mai sunt 10 paraclise. Moaste sfinte are: părticele din trupul Sf. Haralambie, ale Sf, Mercurie, capul Sf. Teodor si altii.

Printre ctitorii acestei mânăstiri este si Alexandru Lăpusneanul, domnul Moldovei cu sotia sa.