O sută de ani de la canonizarea Cuviosului Antipa Athonitul

Ianuarie are o semnificaţie aparte pentru ortodocşii din zona Bacăului, întrucât pe lângă cele trei mari Praznice ale începutului de an, ei cinstesc, la 10 ianuarie, pe ocrotitorul lor, Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti, singurul călugăr athonit român trecut în rândul sfinţilor şi numărat printre cei din urmă cuvioşi părinţi ai Athonului.

Născut în anul 1816, în satul Calapodeşti, comuna Dealu Morii, viitorul ieroschimonah Antipa s-a ivit pe lume în urma rugăciunilor stăruitoare ale mamei sale, Ecaterina a lui Atanasie, care i-a dat numele de Alexandru. Însemnat cu dumnezeiască bunăvoinţă încă de la naştere şi luminat apoi până în ultima clipă de minunatul har al lui Dumnezeu, fiul diaconului Gheorghe al lui Constantin Luchian a avut o copilărie aparte, întrucât marile daruri duhovniceşti cu care a fost înzestrat au uimit adesea pe cei de-o vârstă cu el.

În simplitatea sa părea adesea cu totul nepriceput şi multă vreme nu a putut învăţa carte, încât dascălul său l-a povăţuit să abandoneze şcoala şi să-şi însuşească un meşteşug, dar singura lui dorinţă era aceea de a se „ţine de citirea dumnezeieştilor cărţi” până la moarte. Dispariţia prematură a tatălui l-a împins în cele din urmă spre o meserie, deprinzând meşteşugul legătoriei de cărţi şi preluând pe umerii săi fragezi greul grijilor gospodăreşti.

Deşi prin sârguinţa sa aducea deplină îndestulare, tânărul Alexandru nu găsea nici o mângâiere în lucrurile lumeşti şi tocmai de aceea se ruga lui Dumnezeu să-i arate calea pe care trebuie să meargă. La 20 de ani, minunata lumină avea să-i umple inima de nespusă bucurie, aşa încât, într-o noapte, fără să-şi anunţe intenţia, a părăsit casa văduvei sale mame şi s-a îndreptat spre Mănăstirea Neamţ, pentru a se închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi a intra în binecuvântata obşte.

Schitul Prodromu = Oază românească pe Athos

- File de jurnal sufletesc - De Sfanta Marie Mica, printre calugarii romani de pe Muntele ortodoxiei

de NICOLAE BACIUT, după Formula As

Manastirea dintre ape

     In sfarsit, am ajuns acasa! E prima oara in acest pelerinaj cand simt din nou ca sunt roman, cu tot pamantul pe care-l calc. Chiar daca, administrativ, el este si pamant grecesc, deasupra lui e duh romanesc. Si biserica, si curtea, si trapeza, si chiliile, si gradina: o casa romaneasca pe Athos.

     Am fost primiti in curtea schitului de staretul Petroniu Tanase si cativa calugari, de indata ce au aflat de sosirea noastra. Ca toti cei care ajung la Prodromu, primul lucru pe care il facem e sa intram in biserica, sa ne inchinam si sa sarutam icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Nu stiu daca undeva in lume exista atatea icoane facatoare de minuni si atatea moaste ale sfintilor ca la Muntele Athos! Suntem condusi apoi in arhondaric, unde ne lasam putinele bagaje pe care ni le-am luat cu noi, la care se mai adauga suvenirurile pe care n-am rezistat sa nu ni le cumparam, icoane, cruciulite, la care se adauga plicurile cu Braul Maicii Domnului. Ar trebui sa ne odihnim, fiindca urmeaza o noapte de priveghere, dar cine poate sa doarma in putinul timp pe care il avem aici?

     Parintele staret Petroniu Tanase e ca un sfant. Iar manastirea, desi nu are recunoscut acest statut, ci doar pe cel de schit, e o manastire in toata puterea cuvantului. Cu buna randuiala, cu 29 de vietuitori, unii calugari, altii nu (nu se doreste ca numarul calugarilor romani de aici sa creasca), cu o viata monahala tihnita, evlavioasa, ascetica, dusa la capat de lume, intr-un peisaj mai degraba aspru, dar nu mai putin spectaculos. Faptul ca Prodromu se afla chiar la marginea lantului manastiresc athonit, „inconjurati din trei parti de ape”, cum spune parintele Petroniu, a tinut mai departe obstea monahala de turistii curiosi, oricat de credinciosi ar fi fost, care le-ar fi putut aduce o tulburare a vietii duhovnicesti. Cei care au venit au fost insa intotdeauna bine primiti, cu caldura crestineasca, cu ospitalitate, cu bucurie.

     Fiind ceas de seara, si aici neexistand lumina electrica, doar pe coridoare o lumina slaba, de veghe, ma chinui la lumina palida a unei lampi cu petrol, cu ochii mei care dau nu doar semne de oboseala, ci si de miopie, sa admir cele peste 3000 de exemplare de carti cuprinse in marea biblioteca a manastirii, cele mai importante tiparituri ale secolului al XIX-lea, realizate in Tarile Romane, precum si carti noi, aparute in Romania dupa 1989. Calauza ne este staretul locului, totodata duhovnic si bibliotecar.

Unde calugarii isi plang pacatele

Imparatia Fecioarei Maria este un munte si o peninsula in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Aici fiinteaza 20 de manastiri ortodoxe. Regiunea este autonoma din punct de vedere administrativ, alcatuind un stat monastic cu capitala la Careia. Athosul inseamna, ortodoxie. De sute de ani, calugarii se nevoiesc in acest munte pentru umanitate. Pe Muntele Athos nu urca decat barbatii.

IN MUNTE. Parintele Irineu, de la Manastirea Antim din Bucuresti, este unul dintre cei care au ales sa se roage Domnului pe Muntele Athos. Din 25 de ani de calugarie, cinci i-a petrecut la Athos, la Schitul romanesc Prodromu, adica “Inainte mergatorul”.

“Cu ajutorul lui Dumnezeu, am fost in Sfantul Munte Athos in anul 1992. Cand am intrat era Postul Mare”, povesteste monahul. Acolo, din traditie, monahii tin post de luni pana sambata, mananca o data in zi, la ora 15:00, cand se dau numai doua feluri de mancare. Nimeni nu are voie sa mai manance in afara trapezei. Sambata si duminica se mananca doua mese gatite cu ulei, iar duminica, si un paharut cu vin. Toti calugarii din Athos se infraneaza, se nevoiesc, astfel toata viata lor este in postire, pentru ca isi pazesc mintea, isi pazesc ochii sa nu vada, isi pazesc urechile sa nu auda si le deschid numai la cuvantul lui Dumnezeu si la slujbele Lui”, continua parintele Irineu. Calugarii din Athos sunt prezenti la toate slujbele, indiferent ce ascultari fac ei. Ei postesc cu bucurie, fara tristete, doar au venit acolo pentru a-si inchina viata rugaciunii. “Noi cand postim trebuie sa dezlegam din noi jugul rautatilor, si cand facem asta, patimile din noi, demonii, care ne asalteaza mereu, nu se mai apropie de noi, ci se apropie mai mult ingerii Lui Dumnezeu, care ne scriu cat postim, unde postim, cum postim”, explica parintele.

RUGACIUNEA. “Calugarul noaptea se roaga. Slujbele se fac noaptea si mintea calugarului trebuie sa fie curata, luminata, fara ganduri. Inima si stomacul calugarului trebuie sa fie aerisite, sa nu aiba umezeli, ca rugaciunea lui sa fie primita la Dumnezeu si ca el sa se poata inalta cu mintea lui, ca un vultur, mai presus de toate cele pamantesti. Telul calugarului, cand isi lasa viata aceasta lumeasca, este sa se inalte mai presus de lumea aceasta mireneasca. Calugarul intotdeauna este cu lumea, se roaga pentru toti, nu sunt la faptele oamenilor, de asta a si plecat in lume, ca sa se inalte mai presus de ei prin virtute si nevointa, prin supunere, prin taierea voii, saracia lui, fecioria lui. Postirea inseamna infranare. Postul arata oamenilor cele ce au fost, sunt si vor veni, prin postire poti ajunge proroc”, spune parintele Irineu.

EXPERIENTE. Ceea ce se traieste pe Muntele Athos nu are asemanare. Parintele Irineu ne povesteste: “Ce am trait in Sfantul Munte Athos n-am trait nicaieri. Am inceput viata calugareasca in 1980, dar n-am cunoscut nicaieri ce am cunoscut la Athos. Acolo, pentru ca luam aminte numai de mine insumi, m-am cunoscut pe mine si-mi venea sa plang continuu. Plangeam si la trapeze, si la rugaciuni”, isi aminteste monahul. Parintele Irineu lua aminte numai de ele si vedea ca este pacatos. “Cel mai pacatos, mai pacatos decat toti parintii de acolo, ma socoteam cel mai nevrednic. Nu indrazneam sa vorbesc cu alt parinte, credeam ca sunt mult mai inalti decat mine, ca unul care nu este din tara, care avea legaturi multe cu mirenii”, explica parintele. Acolo, pe Sfantul Munte este o strictete de vorbire, daca vin pelerinii, nu vorbeste oricine cu ei, parintele staret il alege pe cel potrivit. Eu personal m-am cunoscut ca sunt pacatos, ca sunt departe de ceea ce trebuia sa fiu, atunci plangeam si ma necajeam cum sa-i ajung pe ceilalti”, afirma monahul. Parintelui Irineu ii era drag sa fie supus, ascultator si sa participe la toate slujbele bisericesti.

Interviu cu Arhim. Petroniu Tanase, stareţul Schitului românesc Prodromu

“Majoritatea nu trebuie sa renunte la specificul ei”

- Parinte Staret, exista un curent de modernizare la Sfantul Munte Athos?

- Luxul, facilitatile tehnice nu se potrivesc cu spiritul manastiresc. Unele lacasuri primesc fonduri de la Uniunea Europeana, dar confortul nu este facut pentru duh, ci pentru trup. Prin navala lumescului, trairea athonita se dilueaza. Monahismul a fugit din lume, s-a izolat; dar duhul lumesc vine peste manastiri. Daca ele accepta duhul lumesc, isi pierd ratiunea de a exista si capata o falsa ratiune. Lumea in care traim acorda importanta numai pantecelui. Ca si cum omul ar fi numai trup. Sufletul nu pare sa mai fie important. Confortul si rasfatul sunt numai pentru trup. M-am uitat si eu in proiectul de constitutie al Uniunii Europene. Acolo nu se vorbeste nimic de Dumnezeu si de crestinism.

- Desi Europa este o creatie a crestinismului.

- Toate tarile europene sunt crestine. Sigur, exista evrei si vor exista si musulmani in cadrul uniunii, dar asta nu inseamna ca majoritatea trebuie sa renunte la specificul ei.

- Sunt mari presiunile pentru a deschide Muntele Athos si femeilor?

- Da, dar noi ne vedem de treaba. Nici vorba sa acceptam asa ceva. E gresit sa se creada ca Biserica e inapoiata, retrograda, ca s-au schimbat vremurile si ca trebuie si ea sa se modernizeze. Biserica este traditionalista tocmai pentru ca are niste valori de aparat. Nu e vorba de inchistare, ci de consecventa in sfintele randuieli.

La Prodromu, cu bunul staret Petroniu, despre trecute glorii si prezente pustietati romanesti

Scopul principal al calatoriei mele pe Athos este schitul Prodromu, cel mai mare asezamant monahal romanesc. Inca de pe vapor scormonesc cu ochii creasta de piatra a muntelui, incercand sa zaresc vreun zid de biserica alba, mai apropiata de forma manastirilor de la noi. Sunt bucuros si emotionat totodata sa ajung intr-o tara straina unde exista viata ortodoxa romaneasca de peste 600 de ani. Dar pentru a ajunge acolo, pe varfurile abrupte de piatra, e nevoie de un mijloc de transport. Impreuna cu doi calugari romani pe care-i intalnesc pe vapor, parintele Calinic de la Prodromu si staretul Stefan de la schitul Lacu, intrebam in stanga si in dreapta pana ce gasim un pustnic grec, care ne va lasa cu masina in drum. Le spun conationalilor mei in doua cuvinte ce ma duce acolo si le cer lamuriri despre locul in care merg. Vesti proaste. Schitul Lacu este in reconstructie, dar nu sunt bani. Nu sunt nici calugari suficienti. “Ar fi bine ca Patriarhia Romana sa ne dea un semn ca nu ne-a uitat, sa faca demersurile necesare pentru a trimite calugari romani.”

Acostam la tarm si masina pustnicului grec demareaza. Dupa un drum care nu stiu cat a durat, dar pot spune exact peste cate mii de gropi am trecut, ne iese in cale o veritabila fortareata. Mandru, parintele Calinic imi spune ca acolo este Prodromu. Porti masive din lemn armate cu fier inchid zidurile. Maretia asezamantului romanesc este impresionanta. Fixez pentru eternitate in minte locul: varful Muntelui Athos, deasupra marii albastre. Si timpul: Postul Pastelui, in anul de gratie 1996 dupa Hristos…

Cum vizitaţi Sfântul Munte Athos

Orice creştin ortodox, fie el grec sau străin, ce doreşte să viziteze Sfântul Munte Athos trebuie ca mai întâi să ia legătura cu Biroul de Pelerinaje din Tesaloniki (tel. (+30) 2310 252 575 pentru greci şi (+30) 2310 252 578 pentru străini) sau din Uranupolis, Halkidiki (tel. (+30) 23770 71 423) pentru a obţine permisul de vizitare numit Diamoneterion care este valabil timp de patru (4) zile calendaristice.

Schitul Prodromu

Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul (sau Prodromu) aparţine Sfiintei Mănăstiri a Marii Lavra. Este situat între Kavsokalyvia şi Marea Lavra, pe un deal stâncos, la altitudine mică. În 1857 a fost vândut la doi călugări români, Nectarie şi Nifon. După aceasta a fost recunoscut ca schit. Este locuit de 25 de călugări de origine română şi urmează principiul cenobitic al vieţii monastice.

---

Adresa si telefonul schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos:

Schitul Românesc Prodromu
Sf. Munte Athos
630 86 Kareia
Grecia

Tel: 003 / 0377-23294
Fax: 003 / 0377-23788

Date de contact (telefon şi fax) ale mănăstirilor din Sfântul Munte Athos

Contact	tel (+30) 23770	fax (+30) 23770
Sfânta Comunitate-Sfânta Epistasia	23712 23713
Protoepistatates	23221 23711
Secretariatul principal	23710
Secretariat	23224
Cazare	23714	23315
Lavra cea Mare	23758	23766
Vatopedu	23219	23657
Iviron	23643	23248
Hilandar	23797
Dionisiu	23237	23686
Cutlumuş	23266	23731
Pantocrator	23253	23685
Xiropotamu	23251	23733
Zografu	23247
Dochiariu	23245
Caracalu	23225	23746
Filoteu	23256	23674
Simonos Petra	23254	23707
Sfântul Pavel	23250	23355
Stavronichita	23255	23908
Xenofont	23249	23660
Grigoriu	23218	23671
Esfigmenu	23796	23937
Sfântul Pantelimon	23252	23682
Constamonitu	23228	23901