Contribuiţi cât de puţin la reîntărirea vieţii monahale din Schitul Lacu!

schitu-lacu-alta-vedere-generala-a-vaii.jpgMica peninsulă din Marea Egee – Muntele Athos – poate fi numită pe drept cuvânt şcoala cea mai înaltă a Ortodoxiei, şcoală de trăire şi simţire patristică, şcoală de sfinţenie fără egal în lume, de cultură şi artă unică în creştinism, care a creat şi a conservat până astăzi, într-un mod conştient, inestimabile valori spirituale.

Muntele Athos este învăluit în mister şi legendă. În tradiţie se spune că înainte de Hristos, existau în jurul vârfului Athon, cinci cetăţi antice greceşti, ale căror ruine încă se mai văd. Pe vârful cel mai înalt al muntelui se afla statuia zeului Apollon – zeul soarelui. După înalţarea Domnului la cer şi pogorârea Sfântului Duh, spune tradiţia că a ajuns până aici Maica Domnului cu corabia, împreună cu Sfântul Apostol Ioan, pentru a vesti Evanghelia mântuirii. Atunci zeul Apollon a strigat: „Nu pot rabda apropierea Maicii Domnului celui adevarat!”, şi îndată s-a prăbuşit în mare. Poporul ieşind înaintea Preasfintei Fecioare, a crezut în Hristos şi s-a botezat.

schitul-lacu-maica-domnului_mica.jpgMonahismul athonit s-a dezvoltat la început sub forma de mici sihastrii cu viata anahoretica (singuratica, pustniceasca) si sub forma eremitica, viata de obste fiind introdusa mai târziu de Cuviosul Athanasie Athonitul, care întemeiază mănăstirea Lavra în anul 963, sub împăratul Nichifor Focas. Primii ctitori în Athos au fost împăraţii bizantini începând din sec. 5 până în prima jumătate a sec. 15. În perioada post-bizantină (sec. 15-19), grija întreţinerii muntelui Athos a trecut aproape în întregime pe seama celor două ţări române Moldova şi Ţara Românească. Domnitorii români, iubitori de Hristos şi conştienţi de marele pericol în care se găsea creştinătatea, şi mai ales ţările ortodoxe din Balcani prefacute în paşalâc turcesc, au facut eforturi pentru ocrotirea şi întreţinerea sfintelor mănăstiri. În tezaurul fiecărei mănăstiri athonite, se păstrează numeroase documente româneşti de danie.

Unii dintre cei mai mari şi mai reprezentativi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, au trăit şi s-au format aici, în Sfântul Munte Athos – Grădina Maicii Domnului, cum mai este numit. Dintre aceştia, amintim pe Grigorie Sinaitul, Nicodim de la Tismana, Paisie de la Neamţ şi alţii.

Nenumarati monahi români s-au nevoit fara întrerupere pâna astazi ajungând la nivelul celei mai înalte sfintenii. Ei s-au rugat neîncetat lui Dumnezeu, au creat opere nemuritoare pe masura credintei lor, si au pastrat valorile create de-a lungul secolelor. Rolul cel mai de seama al smeritilor monahi athoniti ramâne însa unul singur: despatimirea si rugaciunea neîncetata catre Dumnezeu. În Sfântul Munte nu a încetat Dumnezeiasca Liturghie, nu au contenit slujbele ziua si noaptea spre lauda Sfintei Treimi. Calugarii athoniti au ramas pâna astazi cei mai devotati si mai neadormiti rugatori catre Dumnezeu pentru toata lumea.
În Athos se afla 20 de manastiri mari, 12 schituri care depind de acestea, iar al treilea fel de asezari monahale sunt „chiliile”, care au un numar limitat de calugari, si sunt conduse de un „Batrân”, de obicei cel mai vârstnic recunoscut de manastirea tutelara.

schitul-lacu-chilia-nasterea-maicii-domnului.jpgSchitul românesc Lacu, este un schit mic cu viata idioritmica, cu o frumoasa biserica din piatra care poarta hramul Sfântului Mucenic Dimitrie, înfiintat în sec. 18 de câtiva calugari de la Neamt, Caldarusani, Cernica si din manastirile basarabene. Chiliile sihastresti din jurul schitului, înconjurate de gradini cu livezi de maslini, vita-de-vie, zarzavaturi si chiparosi, adaposteau cei mai multi calugari români din Muntele Athos. O data cu începutul sec. 20, monahismul athonit intra într-o criza generala care avea sa dureze o jumatate de secol. În aceasta grea perioada decade si Schitul Lacu, atât spiritual cât si material. Batrânii rând pe rând se sting din viata, iar chiliile se pustiesc una câte una si intra în paragina.

Obstea chiliei cu hramul „Nasterea Maicii Domnului” din Schitul Lacu, face un apel catre toti credinciosii care au bunavointa si dragostea de a contribui la consolidarea si renovarea paraclisului (bisericii) si a chiliei, astfel ajutând la înnoirea duhovniceasca a acestui schit.

Reconstruirea chiliei s-a impus ca o necesitate datorita starii avansate de degradare în care se afla.

Ajutorul financiar poate fi depus în conturile:

B.C.R. Sucursala Bucuresti, Grivita
COD IBAN:
€: RO32RNCB0086009892290002
$: RO05RNCB0086009892290003
Lei: RO59RNCB0086009892290001

sau

AGRICULTURAL BANK OF GREECE S.A
BIC: ABGRGRAA (swift code)
AG. OROS BRANCH COD. 2362
A.C.C.: 439 01 001714 21
IBAN: GR89 0432 3620 0043 9010 0171 421
NAME: DRAGHICI NICOLAE

Va multumim cu anticipatie pentru ajutorul acordat.

Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va ocroteasca. Noi va vom pomeni necontenit la sfintele slujbe si în smeritele noastre rugaciuni. Amin.

Ieromonahul Nicanor si obstea

Telefon Grecia: 00306998683529
Telefon persoana de contact în Romania: 0723737800 – dl. Mihai Condrea

schitul-lacu-chilia-nasterea-maicii-domnului-obstea.jpg

schitul-lacu-chilia-nasterea-maicii-domnului-2.jpg

schitul-lacu-chilia-nasterea-maicii-domnului-3.jpg

schitul-lacu-chilia-nasterea-maicii-domnului-4.jpg

schitul-lacu-chilia-nasterea-maicii-domnului-adeverinta-gr.jpg

schitul-lacu-chilia-nasterea-maicii-domnului-adeverinta-ro.jpg

schitul-lacu-chilia-nasterea-maicii-domnului-adeverinta-legalizare.jpg

după Sfaturi Ortodoxe

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Schitul Lacu. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Contribuiţi cât de puţin la reîntărirea vieţii monahale din Schitul Lacu!

  1. Blagosloviti zice:

    Dragii mei,Dumnezeu sa va ajute ! Voi incerca si eu nevrednica sa fac ceva pentru fratiile dumneavoastra,va voi trimite cand pot cate un banut dar mai de pret cred ca este gandul curat ce vi-l trimit si anume: Bucurati-va, iubiti-va, smeriti-va caci sunteti binecuvantati!

  2. florin rotaru zice:

    eu ma duc mereu la biserica pentru ca sa ne rugam la bunul dumnezeu

  3. florin rotaru zice:

    adica ce raspuns?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s